Belu Madalina :Buna ziua, in primul rand. Pe langa eleva dumneavoastra, sunt si voluntar intr-un proiect finantat de Comisia Europeana in cadrul programului Tineret In Actiune, proiect ce se intituleaza « Redescopera-ti Orasul ".
Prof. Enica Aurel :Buna ziua si bine te-am gasit. Ma bucur sa aflu ca elevii liceului Moisil au astfel de activitati extrascolare atat de intersante. Cu ce te pot ajuta ?
B.M: Ca nationalitate, stiu ca sunteti roman. Insa ca profesor de germana, presupun ca ati avut anumite interactiuni cu nemtii ce au locuit in Tulcea de-a lungul timpului. As vrea ca, prin intermediul acestui interviu, sa aflam care sunt opiniile dumneavoastra in legatura cu Tulcea Veche si despre nemtii dobrogeni. Pentru inceput, ne puteti spune cum arata Tulcea de altadata?
Prof. Enica Aurel : Ca majoritatea oraselelor din Regat, Tulcea era un targ patriarhal, cu un farmec deosebit, atat prin asezarea sa originala, pe 7 coline, aidoma Romei, dar si prin pitorescul caselor din centrul orasului, care reflectau personalitatea proprietarilor.
B.M. : Ce lucruri inedite ne puteti spune despre comunitatea germana din oras ? Stiti pe unde locuiau nemtii ?
Prof. Enica Aurel : Populatia orasului, alcatuita din romani, dar si dintr-un amalgam de minoritati : turci, rusi(ucraineni), tatari, greci, bulagri, germani, evrei, sarbi, armeni, tigani etc era impartita pe cartiere grupate de regula in jurul bisericilor.
Pot fi mentionate Cartierul Comorovca (in jurul bisericii cu Cimitirul Eroilor), cartierul Bazgani (in jurul bisericii “Sf. Imparati”). Germanii locuiau pe strazile Traian si Mircea Voda, bulgarii pe strada Mahmudiei si stradutele aferente, tatarii pe strada Rahovei, evreii pe strazile Babadag si Isaccei, spre exemplu. Nu se poate vorbi de o stratificare perfecta, ca in orasele din Transilvania, pe strazile date ca exemplu locuind si romani, si locuitori apartinand etniilor de mai sus mentionate, intr-o perfecta armonie si in buna intelegere, neexistand stari conflictuale. Erau foarte multe ateliere, apartinand unei palete vaste de mesteri, mori(la inceput de vant, apoi cu motor), brutarii, restaurante si carciumi, gradini de vara, ceainarii, drogherii, librarii, hanuri, precum si cladiri apartinand administratiei otomane(pana la independenta) , apoi romanesti. Schimbul de populatie cu bulgaria a avut urmari nefaste economico-culturale pentru tinuturile tulcene, bulgarii din Dobrogea fiind buni agricultori si buni gospodari ; cei pe care i-am primit au devastat pur si simplu gospodariile si terenurile in care au intrat, aidoma tiganilor in satele sasilor
B.M. : Am inteles ca ati tradus anumite acte pentru nemti. Povestiti-ne mai multe !
A.E. :In preajma celui de-Al Doilea Razboi mondial, o serie de familii germane s-au repatriat in Germania celui de-al treilea Reich, statul german primind in schimbul averii lasate de etnicii germani aici, petrol. Din pacate, cei care aveau sa locuiasca in viitoarea zona de ocupatie sovietica, au fost obligati sa se reintoarca in tarile de origine, astfel incat si in tulcea s-au intors etnicii germani, dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Dupa 1989, au mai plecat din Tulcea si din satele judetului cateva familiii : Rausche, Lazureanu, Ereth, Brand pentru reintregirea familiei in R.F.G. Cunosc acestea intrucat, dupa cum ati aflat si voi, le-am
tradus unele acte in limba germana. Au fost repartizati in toata Germania, familiile parintilor nu locuiesc in aceeasi localitate cu famiile copiilor, casatoriti, de altfel.
B.M. : Aveti idee despre activitatea nemtilor din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial ?
Prof. Enica Aurel : In prezent, comunitatea germana numara peste 200 de membrii, in fruntea acesteia fiind germanii care nu sunt originari din Tulcea. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, etnicii germani ramasi in Romania (mai exact, Tulcea) si-au indeplinit indatoririle de cetateni romani onesti, cinstiti, conform pregatirii profesionale a fiecaruia. Conditii mai vitrege pe toate planurile au avut, ca de altfel, toti locuitorii urbei, pana la stabilirea normalitatii dupa razboi.
B.M. : Ce parere aveti despre intiativa proiectului de a promova ce a mai ramas din tulcea veche, un centru cultural european, unde convietuiesc atatea etnii ?
Prof. Enica Aurel : Proiectul este mai mult decat bine-venit , in cazul in care materialele adunate si selectate vor dovedi obiectivitate maxima, impartialitate si vor contine propuneri si masuri concrete care, inlaturand interesele de grup si individuale, sa duca prin colaborarea tuturor factorilor de progres( oameni de afaceri, arhitecti, istorici, oameni de cultura si arta, oficialitati) la progresul in sine.
Prof. Enica Aurel :Buna ziua si bine te-am gasit. Ma bucur sa aflu ca elevii liceului Moisil au astfel de activitati extrascolare atat de intersante. Cu ce te pot ajuta ?
B.M: Ca nationalitate, stiu ca sunteti roman. Insa ca profesor de germana, presupun ca ati avut anumite interactiuni cu nemtii ce au locuit in Tulcea de-a lungul timpului. As vrea ca, prin intermediul acestui interviu, sa aflam care sunt opiniile dumneavoastra in legatura cu Tulcea Veche si despre nemtii dobrogeni. Pentru inceput, ne puteti spune cum arata Tulcea de altadata?
Prof. Enica Aurel : Ca majoritatea oraselelor din Regat, Tulcea era un targ patriarhal, cu un farmec deosebit, atat prin asezarea sa originala, pe 7 coline, aidoma Romei, dar si prin pitorescul caselor din centrul orasului, care reflectau personalitatea proprietarilor.
B.M. : Ce lucruri inedite ne puteti spune despre comunitatea germana din oras ? Stiti pe unde locuiau nemtii ?
Prof. Enica Aurel : Populatia orasului, alcatuita din romani, dar si dintr-un amalgam de minoritati : turci, rusi(ucraineni), tatari, greci, bulagri, germani, evrei, sarbi, armeni, tigani etc era impartita pe cartiere grupate de regula in jurul bisericilor.
Pot fi mentionate Cartierul Comorovca (in jurul bisericii cu Cimitirul Eroilor), cartierul Bazgani (in jurul bisericii “Sf. Imparati”). Germanii locuiau pe strazile Traian si Mircea Voda, bulgarii pe strada Mahmudiei si stradutele aferente, tatarii pe strada Rahovei, evreii pe strazile Babadag si Isaccei, spre exemplu. Nu se poate vorbi de o stratificare perfecta, ca in orasele din Transilvania, pe strazile date ca exemplu locuind si romani, si locuitori apartinand etniilor de mai sus mentionate, intr-o perfecta armonie si in buna intelegere, neexistand stari conflictuale. Erau foarte multe ateliere, apartinand unei palete vaste de mesteri, mori(la inceput de vant, apoi cu motor), brutarii, restaurante si carciumi, gradini de vara, ceainarii, drogherii, librarii, hanuri, precum si cladiri apartinand administratiei otomane(pana la independenta) , apoi romanesti. Schimbul de populatie cu bulgaria a avut urmari nefaste economico-culturale pentru tinuturile tulcene, bulgarii din Dobrogea fiind buni agricultori si buni gospodari ; cei pe care i-am primit au devastat pur si simplu gospodariile si terenurile in care au intrat, aidoma tiganilor in satele sasilor
B.M. : Am inteles ca ati tradus anumite acte pentru nemti. Povestiti-ne mai multe ! A.E. :In preajma celui de-Al Doilea Razboi mondial, o serie de familii germane s-au repatriat in Germania celui de-al treilea Reich, statul german primind in schimbul averii lasate de etnicii germani aici, petrol. Din pacate, cei care aveau sa locuiasca in viitoarea zona de ocupatie sovietica, au fost obligati sa se reintoarca in tarile de origine, astfel incat si in tulcea s-au intors etnicii germani, dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial. Dupa 1989, au mai plecat din Tulcea si din satele judetului cateva familiii : Rausche, Lazureanu, Ereth, Brand pentru reintregirea familiei in R.F.G. Cunosc acestea intrucat, dupa cum ati aflat si voi, le-am
tradus unele acte in limba germana. Au fost repartizati in toata Germania, familiile parintilor nu locuiesc in aceeasi localitate cu famiile copiilor, casatoriti, de altfel.B.M. : Aveti idee despre activitatea nemtilor din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial ?
Prof. Enica Aurel : In prezent, comunitatea germana numara peste 200 de membrii, in fruntea acesteia fiind germanii care nu sunt originari din Tulcea. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, etnicii germani ramasi in Romania (mai exact, Tulcea) si-au indeplinit indatoririle de cetateni romani onesti, cinstiti, conform pregatirii profesionale a fiecaruia. Conditii mai vitrege pe toate planurile au avut, ca de altfel, toti locuitorii urbei, pana la stabilirea normalitatii dupa razboi.
B.M. : Ce parere aveti despre intiativa proiectului de a promova ce a mai ramas din tulcea veche, un centru cultural european, unde convietuiesc atatea etnii ?
Prof. Enica Aurel : Proiectul este mai mult decat bine-venit , in cazul in care materialele adunate si selectate vor dovedi obiectivitate maxima, impartialitate si vor contine propuneri si masuri concrete care, inlaturand interesele de grup si individuale, sa duca prin colaborarea tuturor factorilor de progres( oameni de afaceri, arhitecti, istorici, oameni de cultura si arta, oficialitati) la progresul in sine.
0 comments:
Post a Comment